Iohannis a sesizat CCR în cazul modificărilor aduse Legii Educației/ Președintele a promulgat legea prin care învățământul OBLIGATORIU este lărgit la 15 clase

„Ținând cont de faptul că forma legii transmise la promulgare este una ulterioară procedurii de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 528/17 iulie 2018 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 676 din 3 august 2018) și având în vedere faptul că Parlamentul a adoptat o serie de reglementări care sunt contrare și excedează limitelor deciziei menționate, considerăm că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție, pentru motivele prezentate în continuare”, precizează Klaus Iohannis în sesizare, potrivit Administrației Prezidențiale.

Pe 6 iunie 2018, șeful statului a sesizat Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației, precizând că actul normativ a fost adoptat cu încălcare dispozițiilo art. 1, alin (5) din Constituției referitoare la calitatea legii.

Parlamentul a reexaminat actul normatic, după decizia Curții nr. 528/2018, pentru a pune în acord prevederile neconstituționale cu decizia judecătorilro CCR, însă Legislativul a eliminat unele textele și a făcut noi modificări la Legea în cauză, chiar dacă nu au făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate.

„În cazul de față, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 528/2018, Parlamentul a eliminat unele texte, a adăugat unele noi și a operat modificări, fără ca acestea să fi făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate și, în mod evident, contrar soluției dispuse de către instanța constituțională. Examinând legea adoptată de Parlament în forma retrimisă la promulgare, reiese că anumite texte din legea criticată au fost eliminate, deși acestea au fost declarate constituționale, altele au fost modificate, deși acestea nu au făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate, iar altele au fost introduse fără ca acestea să aibă vreo legătură cu forma inițială a legii sau să se fi regăsit în conținutul său, așa cum aceasta a fost supusă controlului de constituționalitate”, explică șeful statului în textul sesizării.

„Curtea Constituțională a statuat că, în cadrul acestei proceduri, Parlamentul poate modifica și alte prevederi legale numai dacă acestea se găsesc într-o legătură indisolubilă cu dispozițiile declarate ca fiind neconstituționale, pentru a asigura caracterul unitar al reglementării și, în măsura în care se impune, va recorela celelalte dispoziții ale legii ca operațiune de tehnică legislativă, fără a putea aduce alte modificări de substanță legii în cauză”, mai spune Iohannis.

Președintele României prezintă și modificările efectuate de Parlament, precizând că Legislativul a eliminat anumite cuvinte din lege, chiar dacă nu făcea obiectul decizie CCR de neconstituționalitate.

„Observăm că intervenția legislativă de la art. I pct. 2 din legea dedusă controlului de constituționalitate vizează modificarea art. 99 alin. (10) din Legea nr. 1/2011. Potrivit variantei inițiale a legii, anterioară deciziei Curții Constituționale, această modificare legislativă era prevăzută la art. I pct. 3 și opera prin introducerea la art. 99, după alin. (9), a unui nou alineat, alin. (10). Mai mult decât atât, varianta inițială prevăzută pentru art. 99 alin. (10) din Legea nr. 1/2011 (fostul pct. 3 din legea adoptată în prima fază) prevedea că centrele de formare continuă în limbile minorităților naționale se organizează cu personalitate juridică iar, potrivit formei legii retransmise la promulgare, art. 99 alin. (10) (pct. 2 din legea adoptată ca urmare a deciziei instanței constituționale) stabilește că aceste centre de formare continuă în limbile minorităților naționale sunt persoane juridice”, argumentează Iohannis.

Președintele precizează că „analizând comparativ cele două forme ale art. 99 alin. (10), înainte și după decizia Curții Constituționale, se observă că Parlamentul a eliminat sintagma „structura” din textul acestui articol. Or, în această situație, Parlamentul nu avea deschisă calea reexaminării acestor dispoziții, întrucât acestea nu au făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate și, prin urmare, nici al controlului Curții Constituționale”.

Șeful statului mai spune că Parlamentul a adăugat la art. I trei noi puncte, pct. 4, 5 și 6, prin care se prevăd dispoziții privind condițiile în care cadrele didactice titulare pot participa la ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer, privind realizarea detașării la cererea personalului didactic titular, precum și dispoziții referitoare la normarea orelor în statul de personal pentru profesorii din învățământul primar de la clasele cu predare în limbile minorităților naționale.

Iohannis a promulgat legea prin care învățământul obligatoriu este lărgit la 15 clase

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea pentru modificarea Legii educației naționale 1/2011 prin care învățământul obligatoriu este mărit la 15 clase, incluzând grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare din învățământul preșcolar.

„Alineatele (1) și (2) ale articolului 16 se modifică și vor avea următorul cuprins: «Art. 16. – (1) Învățământul general obligatoriu cuprinde învățământul primar, învățământul gimnazial și primii 2 ani ai învățământului secundar superior. Învățământul secundar superior și grupa mare din învățământul preșcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030. (2) Frecventarea învățământul obligatoriu poate înceta la forma cu frecvență la 18 ani». Alineatul (1) al articolului 24 se modifică și va avea următorul cuprins: «Art. 24. – (1) Învățământul general obligatoriu cuprinde învățământul primar, învățământul gimnazial și primii 2 ani ai învățământului secundar superior. Învățământul secundar superior și grupa mare din învățământul preșcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030.»”, arată textul legii.

Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică un proiect prin care diferențiază balacaureatul în 4 tipuri de programe: științe, studii socio-umaniste, studii vocaționale și bacalaureatul profesional. Fiecare program va avea propriul examen de absolvire ce duce la obținerea unei diplome.

Potrivit proiectului, lansat vineri de ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, sub titlul „Educația ne unește – Viziune asupra viitorului educației în România”, ciclul secundar superior începe la vârsta de 15 sau 16 ani și are durata de 3 sau 4 ani, care se organizează în programe de studii profesionale, studii liceale vocaționale, studii liceale de științe și socio-umaniste.

Fiecare din cele patru programe de studii va avea propriul examen de absolvire, care duce la obținerea unei diplome de bacalaureat.

Examenele de absolvire pentru programele de științe și socio-umaniste (Bacalaureat A1 si A2) și pentru programul vocațional (Bacalaureat V) vor include probe specifice fiecărui program și o probă de maturitate care evaluează capacitatea absolventului de a folosi, în mod practic, competențele dobândite pe parcursul întregului parcurs școlar obligatoriu, creativitatea, cunoștințele, abilitățile, aptitudinile și atitudinile absolventului.